CENTRUL NATIONAL DE INFORMATICA PUBLICA

Cum căutăm o instanță:

Sub acest text este tabloul județelor Romaniei. Alegeti judetul in care se afla instanță căutată iar in continuare accesati institutia.
In marginea din dreapta a paginii sunt enumerata Curtile de Apel din Romania. Accesati pagina Curtii de Apel cautata si apoi cea a instantei sau institutiei.

    Cum este organizat sistemul judiciar român? Acceseaza pentru a vedea raspunsul
Statul român este structurat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului celor trei puteri (autorităţi):
1. Autoritatea legislativã, reprezentată de Parlament .
2. Autoritatea executivă, reprezentată de Preşedintele României, Guvern, alte instituţii centrale şi locale.
3. Autoritatea judecătorească este reprezentată de: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţele judecătoreşti
• Instanţele judecătoreşti din România sunt următoarele:
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă supremă
- curţile de apel, tribunalele şi tribunalele specializate, judecătoriile şi instanţele militare
• Ministerul Public în subordinea căruia se află parchetele
• Consiliul Superior al Magistraturii -garantul independenţei justiţiei

Notă: cu toate că nu face parte din sistemul nostru judiciar, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), este recunoscută de statul român, iar cetăţenii, se pot adresa, în anumite condiţii, şi acestei instanţe. Pentru o descriere mai detailată a acestui subiect vă indicăm două materiale:
a. text în limba română postat pe site-ul Consiliului Europei
b. site-ul instituţiei

• Pe lângă tribunale funcţionează - Serviciul de Probaţiune
    Ce acte se pot depune la instanţă şi în ce condiţii? Acceseaza pentru a vedea raspunsul
I. Depunerea actelor

Reguli generale
- depunerea actelor se poate face direct ori prin reprezentant legal, prin înmânarea lor la registratură sau expediere prin poştă (cel mai bine cu "confirmare de primire") după ce a fost identificată instanţa competentă material şi teritorial.
- acolo unde legea prevede, se vor achita taxele de timbru
- recomandăm să verificaţi, în prealabil, adresa instanţei şi programul acesteia cu publicul, fie prin consultarea pe site, fie prin telefon

1. Actele de sesizare a instanţei se pot depune personal sau prin reprezentant.
- actele se pot trimite prin poştă, curier sau fax. Recomandăm ca pentru aceste acte expeditorii să poată face o dovadă a expedierii (recomandata, semnătura la curier, etc.)
- actele depuse sau ajunse la registratură primesc dată certă în aceeaşi zi, după care se predau judecătorului desemnat pentru a le pune rezoluţie.
- la instanţele unde mai funcţionează biroul judecătorului de serviciu actele primesc dată certă la prezentarea lor iar după aplicarea rezoluţiei se predau la biroul registratură.
În ambele cazuri, după aplicarea rezoluţiei, actele de sesizare primesc un număr din registrul general de dosare.
- partea sau reprezentantul acesteia care se prezintă personal la instanţă, poate primi, sub semnătură depusă pe act, termen de judecată în cunoştinţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
- în cazul trimiterii prin poştă a unei cereri care nu e de competenţa instanţei în cauză.
Despre conţinutul dosarului (modele de cereri şi anexele acestora se pot găsi şi pe Internet)

2. Alte cereri şi acte, de orice natură, inclusiv corespondenţă cu caracter administrativ
- cererile şi actele se pot referi la o multitudine de chestiuni (dosare aflat pe rol, diverse solicitări, petiţii, etc.)
- depunerea se poate face personal sau prin reprezentant
- actele se pot trimite prin poştă, curier, fax, E-mail sau orice alt mijloc de comunicare, cu recomandarea noastră privind păstrarea dovezii expedierii.
- documentele trimise ajung la instanţă la biroul registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă şi sunt înregistrate, în funcţie de conţinutul şi destinaţia lor în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative ori registrul de evidenţă a petiţiilor.
Notă: în cazul actelor şi cererilor de orice natură prezentate judecătorului desemnat, de către, justiţiabili, reprezentanţii lor, inclusiv avocaţi, primesc dată certă la prezentarea lor, iar după punerea rezoluţiei se predau spre înregistrare.

3. Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură, după caz se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune despre aceasta pe conceptul de citare.

4. Documente cu caracter special

a. documente şi înscrisuri care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiecte ce servesc ca mijloc de probă - acestea vor fi predate direct grefierului şef de secţie, respectiv grefierului-şef.
b. documentele ce nu sunt destinate publicităţii - se înregistrează şi păstrează în condiţii prevăzute de lege
c. plicuri conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial - se vor înregistra în registrul de intrare a corespon­denţei, cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

II. Operaţiuni ulterioare depunerii actelor - după înscrierea în registrele de intrare se face înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei, comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei, iar apoi vor fi repartizate pe complete în mod aleatoriu (în sistem informatic sau prin metoda sistemului ciclic).

III. Formarea (pregătirea) dosarelor şi regimul acestora - pe coperta dosarului se va menţiona, după caz, denumirea instanţei, secţia, completul de judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părţilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul şi data hotă­rârii, iniţialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic şi poziţia din registrul de executări penale.

- înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.
Procedura accesului la dosare - conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (adoptat prin Hotărârea nr.159/2004 a CSM), dosarele pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim, şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii şi măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor.
- în cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul filelor în cifre şi, în paranteză, în litere.
- în ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorităţi, ataşate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.
- la instanţa de apel şi la instanţa de recurs se formează un nou dosar la care se ataşează separat dosarul primei instanţe şi, după caz, al instanţei de apel.
- în cazul desfiinţării sau casării hotărârii, cu trimitere spre rejudecare, se va forma un nou dosar, la care se va ataşa dosarul iniţial.

IV. Repartizarea pe completele de judecată
- la începutul fiecărui an se stabileşte componenţa completelor de judecată.
- repartizarea dosarelor (cauzelor) pe complete se face în mod aleatoriu, de regulă prin sistemul informatic. Prin excepţie datorită unor cauze obiective, se poate face şi o alocare de către personalul desemnat într-un sistem denumit „ciclic”.
V. Soluţionarea incidentelor procedurale, indiferent de natura lor (privind compunerea completelor de judecată sau de orice altă natură) se va face cu respectarea nor­melor de procedură şi a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.
Pe perioada vacanţei judecătoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate

VI. Obligaţii ale grefierului de şedinţă în faza premergătoare şedinţei de judecată
- grefierul preia dosarele de la arhivă, afişează lista cauzelor, completează condica de şedinţă, verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar, verifică dacă au sosit la instanţă dovezile de înmânare sau comunicare a citaţiilor şi a altor acte de procedură, ori solicitate de instanţă şi informează preşedintele completului de judecată despre eventuale constatate. Dosarele se predau completului de judecată.

VII. Consultarea dosarelor
- grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare; acesta se îngrijeşte totodată de ataşarea la dosare a ultimelor acte de procedură sau a corespondenţei sosite la registratură.
- după începerea şedinţei de judecată, procurorul, părţile, reprezentanţii sau avocaţii acestora pot studia dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.
- când una dintre părţi se află în stare de arest, preşedintele instanţei sau preşedintele completului ia măsuri ca aceasta să-şi poată exercita pe deplin, în tot cursul judecăţii, dreptul de a examina actele dosarului şi de a lua legătura cu avocatul său.
    Cum se desfăşoară o şedinţă de judecată? Acceseaza pentru a vedea raspunsul
Reguli generale
- accesul în sala de judecată este permis cu 30 de minute înainte de începerea şedinţei
- conduita în sala de judecată este supusă unor reglementări specifice
Norme de conduită - legislaţia românească stabileşte, în articolele 121-124 Cod de procedură civilă şi articolele 290, 298-299 Cod de procedură penală, dar şi în Regulamentul de ordine interioară a instanţei anumite norme de conduită ce vor fi respectate de persoanele ce intra in instanţă .
- accesul publicului în sală poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege
- fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de şedinţă se fac numai cu aprobarea preşedintelui completului Reguli procedurale
- suspendare şedinţei se poate face pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă
- cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsă.
- la cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când dosarul va fi strigat din nou.
- în cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă.
- cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele comple­tului de judecată.
- în cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte, măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.
- în cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice, suportul înregistrării se va păstra în arhiva instanţei timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări.
- în cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de prezentare la instanţă se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor de judecată.
- în situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă ora şi, eventual, ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.
    Cum se pot înregistra cererile de apel şi de recurs? Acceseaza pentru a vedea raspunsul
- cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin poştă, curier ori fax se înregistrează mai întâi în registrul general de dosare
- persoanei care se prezintă nemijlocit la instanţă cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, dacă solicită, dovada scrisă a depunerii cererii.
- cererile de apel sau de recurs, formulate separat, trebuie prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comu­ni­care şi ataşare la dosarul cauzei.
- cererile de apel sau de recurs motivate ori motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin poştă în număr insuficient de exemplare, se vor înregistra aşa cum au fost primite, indicându-se numărul de exemplare pe cerere.
- după sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile şi după împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile, dosarul se va înainta la instanţa de apel ori de recurs, pe bază de adresă, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numele şi prenumele părţilor care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar ce au fost achitate.
- cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel ori de recurs se ataşează, necusute, la începutul fiecărui dosar.
    Ce ar trebui să ştim despre termene? Acceseaza pentru a vedea raspunsul
- termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteala nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul.
- termenele prevăzute pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare.
- termenele prevăzute pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.
- termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii.
- termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
- termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură dacă legea nu dispune altfel.
- termenele încep să curgă şi împotriva părţii care a cerut comunicarea, de la data când a cerut-o.
- termenele procedurale sunt termene de decădere, adică neexercitarea oricarei căi de atac şi neândeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. In acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării.
- actele de procedură trimise prin poşta instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui.
Sistemul judiciar român