Consiliul Superior al Magistraturii


Organizarea instanţelor şi parchetelor - ghid

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Arondare localităţi

Harta Curţilor de Apel

Curtea de Apel:
  Alba Iulia
  
Bacău
  Braşov
  Bucureşti
  Cluj
  Constanţa
  Craiova
  Galaţi
  Iaşi
  Oradea
  Piteşti
  Ploieşti
  Suceava
  Târgu Mureş
  Timişoara
  Instanţe militare

Arhivele nationale
Administr. Naţională
a Penitenciarelor
Agentul Guvernamental CEDO
Asociaţii Magistraţi
Barouri de Avocaţi
Execut. Judecătoreşti
Experţi criminalişti
Experţi judiciari
Institutul Naţional de Expert. Criminalistice
Institutul Naţional al Magistraturii
Şcoala Naţională de Grefieri
Medicină Legală
Notari Publici
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Operatori autorizaţi
A.E.G.R.M.
Traducători

Justiţia pe glob
- instituţii, organizare -


Căutare rapidă!
Pentru a obţine informaţiile dorite, accesaţi judeţul unde se află instanţa

Tabloul instanţelor şi parchetelor

PAGINA GHID
„Informarea este primul pas spre  a rezolva o problemă”

Ca urmare a numeroaselor întrebări primite, am creat această rubrică, care este şi va fi în permanentă extindere. Vă mulţumim!
- material în lucru -

 Informaţii generale
1
 Ce înseamnă .... noţiuni şi termeni juridici
2
 Care sunt actele normative ce reglementează organizarea şi activitatea instanţelor?  
3
 Cum este organizat sistemul judiciar român?
4
 Cum este organizată o instanţă de judecată?
5
 Ce se înţelege prin competenţa materială şi teritorială a unei instanţe?
6
 Care sunt sălile şi birourile cu acces public?
7
 Care sunt şi cum se ţin evidenţele unei instanţe?
8
 Ce este instituţia mediatorului?
9
 Ce acte se pot depune la instanţă şi în ce condiţii?
10
 Cum se desfăşoară o şedinţă de judecată?
11
 Ce se întâmplă după încheierea dezbaterilor?
12
 Cum se pot înregistra cererile de apel şi de recurs?
13  Care este circuitul dosarelor restituite de instanţele de apel sau de recurs?
14
 Ce trebuie să ştim despre termene?
15
 Care sunt actele şi serviciile de interes public ale unei instanţe? (inclusiv despre taxe de timbru, apostilă, legalizare, investire cu formulă executorie, ajutor social judiciar).-
- în lucru -
16
 Cum obţin un certificat, o copie de pe acte sau înscrisul original?
17
 Despre gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
18
 Cum devin judecător, ce responsabilităţi are un judecător?
19
 Cum devin grefier, ce responsabilităţi are un grefier?
20
 Doresc să lucrez în departamentul economico-financiar şi administrativ. Cum fac?
21 Ce drepturi şi obligaţii am ca justiţiabil?
22
 Ce este Bruxelles II

Răspunsuri

  Informaţii generale
  În cazul unui diferend, o dată epuizate căile amiabile, una din soluţiile la care se poate apela, este sesizarea instanţei de judecată. Oricare ar fi calitatea noastră procesuală, de pildă, reclamant, pârât, martor, etc., este recomandabil să ţinem cont de câteva lucruri:
    • pentru început, este bine să facem o analiză „la rece” a situaţiei create, cât mai obiectivă cu putinţă precum şi la rolul nostru în acel caz;
    • este util să stabilim, cu claritate, ce ne dorim, cum este mai bine să procedăm, respectând în acelaşi timp legea dar şi regulile de bună conduită.
    • în situaţia în care trebuie să ne prezentăm în faţa instanţei, indiferent de poziţia procesuală (reclamant, pârât, martor), este normal să ne gândim dacă:
     a. vom consulta un avocat, căruia îi putem oferi "cazul nostru" pentru a-l reprezenta, cu profesionalism, în orice împrejurare;
     b. "ne vom bate singuri" cu riscul, în cazul în care nu avem pregătirea necesară, de a face inerente greşeli, cu consecinţe imprevizibile.
   Pentru informaţii suplimentare, CSM a pus la dispoziţia celor interesaţi mai multe materiale ce pot fi găsite pe site-ul instituţiei - mai multe...
.
  Ori de câte ori va fi vorba de instanţa de judecată avem în vedere, printre altele, chestiuni precum
    - competenţa instanţei;
    - elementele de identificare şi cele de contact, programul instanţei şi altele;
    - modul de formulare a cererii;
    - probele;
    - procedura judiciară;
    - taxa de timbru şi timbrul judiciar;
    - drepturile şi obligaţiile justiţiabilului;
   La acestea se adaugă multe alte informaţii privind activitatea unei instanţe de judecată.

  1. Ce înseamnă .... noţiuni şi termeni juridici
  Întrucât în răspunsurile noastre vom folosi termeni şi noţiuni specifici universului juridic, considerăm util să oferim, celor interesaţi, un minighid explicativ.
  Pentru aceasta vă punem la dispoziţie următoarele instrumente
    a. Glosar de termeni juridici - mai multe ...

    b. Dreptul pe înţelesul tuturor - mai multe ...
    a. Dicţionare juridice online - mai multe ...

  2. Care sunt actele normative ce reglementează organizarea şi activitatea instanţelor?
  Lista principalelor acte normative de interes public este următoarea:  
  Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, modificată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente 
  Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente    
  Legea nr. 567/2004 statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.     
  Legea nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate (modific. de Legea 211/2004)     
  Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii - Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti
  Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
  • Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
  Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare
  • Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare
  Varianta actualizată a acestor acte normative o puteţi găsi aici -mai multe ...
   3. Cum este organizat sistemul judiciar român?
 
    Statul român este structurat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului celor trei puteri (autorităţi):
    1. Autoritatea  legislativã, reprezentată de Parlament - mai multe...
    2. Autoritatea executivă, reprezentată de Preşedintele României - mai multe ..., Guvern - mai multe ..., alte instituţii centrale şi locale.
    3. Autoritatea judecătorească este reprezentată de: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţele judecătoreşti 
     • Instanţele judecătoreşti din România sunt următoarele:
         - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă supremă - mai multe ...
         - curţile de apel, tribunalele şi tribunalele specializate, judecătoriile şi instanţele militare - mai multe ...
     • Ministerul Public în subordinea căruia se află parchetele - mai multe ...
     • Consiliul Superior al Magistraturii -garantul independenţei justiţiei -
mai multe...
     Notă: cu toate că nu face parte din sistemul nostru judiciar, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), este recunoscută de statul român, iar cetăţenii, se pot adresa, în anumite condiţii, şi acestei instanţe.
Pentru o descriere mai detailată a acestui subiect vă indicăm două materiale:
        a. text în limba română postat pe site-ul Consiliului Europei - mai multe.....
        b. site-ul instituţiei - mai multe.....
   • Pe lângă tribunale funcţionează - Serviciul de Probaţiune - mai multe ... 
  4. Cum este organizată o instanţă de judecată?
  
Organizarea unei instanţe îmbină trăsăturile proprii instituţiilor publice cu cele specifice activităţii sale. Fiecare instanţă are o:
    a. conducere - instanţele sunt conduse de un preşedinte şi un colegiu de conducere.
    b. structură proprie, formată din:
      secţiile instanţei (civil, penal, comercial, etc., conduse de un pre­şedinte de secţie), iar acolo unde nu există secţii, funcţionează complete specializate
      sălile de judecată - vor avea trecută adresa de identificare
      birouri cu activitate specifică - unele din aceste birouri permit accesul publicului (vezi răspunsul la întrebarea nr.), la altele acest lucru se face în mod restricţionat. De pildă, birourile din cadrul departamentului economico-financiar pot fi accesate numai de persoanele îndreptăţite să facă acest lucru şi interesul serviciului.
    spaţiile comune (holuri, grupuri sanitare, bufet de incintă - unde este organizat). Pe holuri sunt amplasate afişiere şi infochioşcuri
    Structura instanţei se regăseşte în organigramă, document public ce poate fi consultat la rubrica „organizare” de pe pagina instanţei căutate.
    Despre judecători şi personalul instanţei vă dăm răspuns la punctele 18, 19 şi 20.
  5. Ce se înţelege prin competenţa materială şi teritorială a unei instanţe?
   Competenţa unei instanţe este capacitatea acesteia de a soluţiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri în cadrul unei circumscripţii judecătoreşti
   Detalii:
      a. text pus la dispoziţie de doamna judecător Daniela Deteşan - mai multe.....
      b. text de pe portalul CSM - mai multe....

      c. arondarea localităţilor din România pe circumscripţii judecătoreşti - mai multe....

  6. Care sunt sălile şi birourile cu acces public?
    Accesul public este permis în sălile de judecată precum şi în următoarele birouri: registratura, grefa, arhiva, biroul de informare şi relaţii publice. Să le luăm pe rând:
       sălile de judecată - la intrarea în instanţă este util să fie afişată o hartă cu sălile de judecată sau să fie desemnată o persoană care să îndrume pe cei interesaţi
        - accesul este permis cu 30 de minute înainte de începerea şedinţei de judecată
        - conduita în sala de judecată este reglementată în mod distinct - mai multe ...
      birourile cu acces public sunt: registratura, grefa, arhiva, biroul de informare şi relaţii publice precum şi cele care se ocupă de anumite domenii specifice (asociaţii şi fundaţii, asociaţii de proprietari, partide politice, sindicate).
        - birourile cu acces public trebuie să afişeze programul de lucru cu publicul 
    
Elementele de contact şi programul cu publicul se pot obţine accesând pagina instanţei dorite ori contactând-o direct.

    1. Registratura - orice demers într-o instituţie publică începe cu acest birou.
      - aici se depun actele şi tot de aici se primesc majoritatea răspunsurilor.
     Instanţele cu volum mare de activitate au o registratură generală şi câte una pe secţii.
     Despre procedura depunerii actelor -
mai multe ...
     Notă:
la majoritatea instanţelor nu mai este un judecător de serviciu, ca atare documentele se depun direct la registratura instanţei
    2. Grefa - este locul de unde se emite certificatul de grefă” -
mai multe ...
    3. Arhiva - este biroul unde se găsesc majoritatea informaţiilor privind existenţa şi mersul unui dosar. Cei îndreptăţiţi pot consulta dosarul, pot afla termene de judecată, modul de soluţionare, circuitul în cazul apelului sau recursului, etc.
    4. Biroul de informare şi relaţii publice
      - biroul asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare.
      - domeniile pe care le gestionează sunt legate, în principal de primirea şi soluţionarea petiţiilor, a solicitărilor de informaţii publice, activităţi de informare a opiniei publice precum şi relaţia cu presa.
      - biroul se mai ocupă, acolo unde se mai ţin
audienţe şi de această activitate.
    5. Biroul destinat relaţiei cu asociaţiile şi fundaţiile, asociaţiile de proprietari, partidele politice, sindicatele
      - unele din aceste birouri funcţionează în alte locaţii (de ex. cel pentru relaţia cu asociaţiile de proprietari este la administraţia financiară ori la primăria localităţii)
      - celelalte birouri sunt organizate în mod distinct ori împreună cu alte activităţi (în funcţie de spaţiul existent)

      Notă: dată fiind diversitatea formelor de organizare şi a mijloacelor de contact, recomandăm a se lua, în prelabil, legătura cu acestea prin tel./fax sau E-mail.

  7. Care sunt şi cum se ţin evidenţele unei instanţe?
   Evidenţele pot fi pe suport de hârtie sau/şi în format electronic iar publicul poate consulta lista cu evidenţele şi registrele ce se ţin la nivelul unei instanţe - mai multe ...
 - Activităţi premergătoare şedinţei de judecată şi de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ -

  8. Ce este instituţia mediatorului? - mai multe ...

  9. Ce acte se pot depune la instanţă şi în ce condiţii?
  I. Depunerea actelor
    Reguli generale
      - depunerea actelor se poate face direct ori prin reprezentant legal, prin înmânarea lor la registratură sau expediere prin poştă (cel mai bine cu "confirmare de primire") după ce a fost identificată instanţa competentă material şi teritorial.            
     
- acolo unde legea prevede, se vor achita taxele de timbru
      - recomandăm să verificaţi, în prealabil, adresa instanţei şi programul acesteia cu publicul, fie prin consultarea pe site, fie prin telefon
    1. Actele de sesizare a instanţei se pot depune personal sau prin reprezentant.
      
- actele se pot trimite prin poştă, curier sau fax. Recomandăm ca pentru aceste acte expeditorii să poată face o dovadă a expedierii (recomandata, semnătura la curier, etc.)
     - actele depuse sau ajunse la registratură primesc dată certă în aceeaşi zi, după care se predau judecătorului desemnat pentru a le pune rezoluţie.
    - la instanţele unde mai funcţionează biroul judecătorului de serviciu actele primesc dată certă la prezentarea lor iar după aplicarea rezoluţiei se predau la biroul registratură.
În ambele cazuri, după aplicarea rezoluţiei, actele de sesizare primesc un număr din registrul general de dosare.
    - partea sau reprezentantul acesteia care se prezintă personal la instanţă, poate primi, sub semnătură depusă pe act, termen de judecată în cunoştinţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
    - în cazul trimiterii prin poştă a unei cereri care nu e de competenţa instanţei în cauză.
    Despre conţinutul dosarului (modele de cereri şi anexele acestora se pot găsi şi pe Interne)t

    2. Alte cereri şi acte, de orice natură, inclusiv corespondenţă cu caracter administrativ
      - cererile şi actele se pot referi la o multitudine de chestiuni (dosare aflat pe rol, diverse solicitări, petiţii, etc.)
      - depunerea se poate face personal sau prin reprezentant
      - actele se pot trimite prin poştă, curier, fax, E-mail sau orice alt mijloc de comunicare, cu recomandarea noastră privind păstrarea dovezii expedierii.
      - documentele trimise ajung la instanţă la biroul registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă şi sunt înregistrate, în funcţie de conţinutul şi destinaţia lor în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative ori registrul de evidenţă a petiţiilor.
      Notă: în cazul actelor şi cererilor de orice natură prezentate judecătorului desemnat, de către, justiţiabili, reprezentanţii lor, inclusiv avocaţi, primesc dată certă la prezentarea lor, iar după punerea rezoluţiei se predau spre înregistrare.
    3. Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură, după caz se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune despre aceasta pe conceptul de citare.
    4. Documente cu caracter special 
       a. documente şi înscrisuri care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiecte ce servesc ca mijloc de probă - acestea vor fi predate direct grefierului şef de secţie, respectiv grefierului-şef.
       b. documentele ce nu sunt destinate publicităţii - se înregistrează şi păstrează în condiţii prevăzute de lege   
       c. plicuri conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial - se vor înregistra în registrul de intrare a corespon­denţei, cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.
  II. Operaţiuni ulterioare depunerii actelor - după înscrierea în registrele de intrare se face înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei, comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei, iar apoi  vor fi repartizate pe complete în mod aleatoriu (în sistem informatic sau prin metoda sistemului ciclic).
  III. Formarea (pregătirea) dosarelor şi regimul acestora - pe coperta dosarului se va menţiona, după caz, denumirea instanţei, secţia, completul de judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părţilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul şi data hotă­rârii, iniţialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic şi poziţia din registrul de executări penale.
    - înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.
    Procedura accesului la dosare - conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (adoptat prin Hotărârea nr.159/2004 a CSM), dosarele pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim, şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii şi măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor.
    - în cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul filelor în cifre şi, în paranteză, în litere.
    - în ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorităţi, ataşate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.
    - la instanţa de apel şi la instanţa de recurs se formează un nou dosar la care se ataşează separat dosarul primei instanţe şi, după caz, al instanţei de apel.
    - în cazul desfiinţării sau casării hotărârii, cu trimitere spre rejudecare, se va forma un nou dosar, la care se va ataşa dosarul iniţial.
  IV. Repartizarea pe completele de judecată
    - la începutul fiecărui an se stabileşte componenţa completelor de judecată.
    - repartizarea dosarelor (cauzelor) pe complete se face în mod aleatoriu, de regulă prin sistemul informatic. Prin excepţie datorită unor cauze obiective, se poate face şi o alocare de către personalul desemnat într-un sistem  denumit „ciclic”.
  V. Soluţionarea incidentelor procedurale, indiferent de natura lor (privind compunerea completelor de judecată sau de orice altă natură) se va face cu respectarea nor­melor de procedură şi a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.
    Pe perioada vacanţei judecătoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate - mai multe ...
  VI. Obligaţii ale grefierului de şedinţă în faza premergătoare şedinţei de judecată
    - grefierul preia dosarele de la arhivă, afişează lista cauzelor, completează condica de şedinţă, verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar, verifică dacă au sosit la instanţă dovezile de înmânare sau comunicare a citaţiilor şi a altor acte de procedură, ori solicitate de instanţă şi informează preşedintele completului de judecată despre eventuale constatate. Dosarele se predau completului de judecată.
  VII. Consultarea dosarelor
    - grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare; acesta se îngrijeşte totodată de ataşarea la dosare a ultimelor acte de procedură sau a corespondenţei sosite la registratură.
    - după începerea şedinţei de judecată, procurorul, părţile, reprezentanţii sau avocaţii acestora pot studia dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.
    - când una dintre părţi se află în stare de arest, preşedintele instanţei sau preşedintele completului ia măsuri ca aceasta să-şi poată exercita pe deplin, în tot cursul judecăţii, dreptul de a examina actele dosarului şi de a lua legătura cu avocatul său.

 - Activitatea în timpul şedinţei de judecată -

  10. Cum se desfăşoară o şedinţă de judecată?
  Reguli generale
    - accesul în sala de judecată este permis cu 30 de minute înainte de începerea şedinţei
    - conduita în sala de judecată este supusă unor reglementări specifice -
mai multe ...
  Norme de conduită - legislaţia românească stabileşte, în articolele 121-124 Cod de procedură civilă şi articolele 290, 298-299 Cod de procedură penală, dar şi în  Regulamentul de ordine interioară a instanţei anumite norme de conduită ce vor fi respectate de persoanele ce intra in instanţă .
    - accesul publicului în sală poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege - mai multe ...
    - fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de şedinţă se fac numai cu aprobarea preşedintelui completului
  Reguli procedurale  
    - suspendare şedinţei se poate face pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă
    - cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsă.
    - la cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când dosarul va fi strigat din nou.
    - în cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă.
    - cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele comple­tului de judecată.
    - în cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte, măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.
    - în cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice, suportul înregistrării se va păstra în arhiva instanţei timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări.
    - în cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de prezentare la instanţă se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor de judecată.
    - în situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă ora şi, eventual, ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.

  11. Ce se întâmplă după încheierea dezbaterilor?
    - rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau recurs ori pe ultima încheiere
    - numerele de hotărâre se dau în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pe materii.
    - la curţile de apel şi tribunale hotărârile pronunţate în primă instanţă, în apel şi în recurs primesc număr separat.
    - dacă se apreciază că este necesară amânarea pronunţării hotărârii, aceasta poate fi dispusă potrivit legii.
    - hotărârile tehnoredactate vor purta pe ultima pagină următoarele menţiuni: data tehnoredactării, iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului şi numărul exemplarelor. Primele două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată şi de grefierul de şedinţă.
- Despre Apel şi Recurs -

  12. Cum se pot înregistra cererile de apel şi de recurs?
    - cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin poştă, curier ori fax se înregistrează mai întâi în registrul general de dosare
    - persoanei care se prezintă nemijlocit la instanţă cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, dacă solicită, dovada scrisă a depunerii cererii.
  - cererile de apel sau de recurs, formulate separat, trebuie prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comu­ni­care şi ataşare la dosarul cauzei.
  - cererile de apel sau de recurs motivate ori motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin poştă în număr insuficient de exemplare, se vor înregistra aşa cum au fost primite, indicându-se numărul de exemplare pe cerere.
  - după sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile şi după împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile, dosarul se va înainta la instanţa de apel ori de recurs, pe bază de adresă, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numele şi prenumele părţilor care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar ce au fost achitate.
  -  cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel ori de recurs se ataşează, necusute, la începutul fiecărui dosar.

  13. Care este circuitul dosarelor restituite de instanţele de apel sau de recurs?
    - dosarele restituite de instanţele de apel sau de recurs pentru executare ori conservare vor fi înregistrate în aceeaşi zi, menţionându-se şi data restituirii dosarului.
    - în cazul în care instanţa de apel sau de recurs a desfiinţat ori a casat hotărârea şi a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi înregistrat ca un nou act de sesizare, sub indicativul "Rj" (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente. Repartizarea cauzei pentru rejudecare se va face cu respectarea procedurii de repartizare aleatorie
  14. Ce ar trebui să ştim despre termene?
    - termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteala nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul.
    - termenele prevăzute pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare.
    - termenele prevăzute pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.
    - termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii.
    - termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
    - termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură dacă legea nu dispune altfel.
    - termenele încep să curgă şi împotriva părţii care a cerut comunicarea, de la data când a cerut-o.
    - termenele procedurale sunt termene de decădere, adică neexercitarea oricarei căi de atac şi neândeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. In acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării.
    - actele de procedură trimise prin poşta instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui.

  15. Care sunt actele şi serviciile de interes public ale unei instanţe?
(inclusiv despre taxe de timbru, apostilă, legalizare, investire cu formulă executorie, ajutor social judiciar, etc.)

  16. Cum obţin un certificat, o copie de pe acte sau înscrisul original?
     - cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc şi se rezolvă de către primul-grefier sau, după caz, de grefierul-şef.
    - certificatul se verifică şi se semnează de grefierul desemnat şi se înmânează petiţionarului, sub luare de semnătură, sau se expediază prin poştă.
    - înainte de a semna certificatul, grefierul desemnat verifică dacă s-au achitat taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, în condiţiile legii.
    - cererea se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, după caz, în registrul general de dosare.
    - aceeaşi procedură se aplică şi la eliberarea copiilor de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar, termenul de întoc­mire a acestora fiind de cel mult 3 zile. Copia se verifică pentru conformitate şi se aplică ştampila instanţei pe fiecare filă.
    - la eliberarea copiilor de pe hotărâri sau a certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţă se va face menţiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod, arătându-se şi data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.
    - restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviinţează, pentru dosarele în curs de judecată, de preşedintele completului de judecată sau, în lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de primul-grefier sau, după caz, de grefierul şef al instanţei ori înlocuitorii acestora.
    - restituirea înscrisurilor originale se face numai dacă actul poate fi păstrat la instanţă şi în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părţilor din proces.
    - în vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivată şi o copie, certificată de el însuşi, a actului solicitat.
    - copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei pe fiecare filă.
    - cererea şi copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.
  17. Despre gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
    - primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor delicte la instanţele de judecată se fac de către grefierul desemnat, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.
    - primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poştă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor.
    - păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în condiţii de deplină securitate şi fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.
    - obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare.
    - restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă ori irevocabilă a acesteia.
    - în cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea se vor distruge în condiţiile stabilite prin lege.
    - dacă prin hotărâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
    - prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplică în mod corespunzător şi pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie mijloace de probă în procesele civile. Evidenţierea obiectelor de valoare se face în acelaşi registru, separat de situaţia corpurilor delicte.
  18. Cum devin judecător, ce responsabilităţi are un judecător?
  Judecătorii au calitatea de magistrat, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere stabilindu-se în raport cu nivelul instanţelor, cu respectarea condiţiilor de pregătire profesională şi de vechime în magistratură.

  Teme de mai larg interes în legătură cu statutul de judecător:
    admiterea în profesia de judecător - mai multe...
    conduita judecătorilor - mai multe …
    sesizarea CSM „orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.” (Legea 303 din 2004). Exercitarea acestui drept nu poate pune in discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.
  19. Cum devin grefier, ce responsabilităţi are un grefier?
  Grefierii fac parte din personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, informaticieni, registratori. (Legea 567/2004)
    - despre funcţia de grefier, admiterea în profesie, atribuţii, răspunderea disciplinară, etc. - mai multe …
  20. Vreau să lucrez în departamentul economico-financiar şi administrativ. Cum procedez?
  Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi curţilor de apel are ca atribuţii principale: efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi gospodărirea localurilor. (Regulamentul de Ordine Interioară al CSM).
  Instanţele sunt obligate să înştiinţeze publicul cu privire la posturile vacante, condiţiile pentru depunerea dosarului în vederea susţinerii concursului sau examinării, bibliografia cerută, rezultatele obţinute şi modalităţile de contestare.
  21. Ce drepturi şi obligaţii am ca justiţiabil?
     
Drepturile justiţiabilului:
        A. drepturi născute din calitatea sa procesuală
        B. dreptul de a sesiza inspecţia judiciară sau comisia de disciplină cu privire la activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare - mai multe ...
    Notă: exercitarea acestui drept nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.
        C. Dreptul la informare publică - mai multe...
        D. Dreptul la petiţie - mai multe ...

     Obligaţiile justiţiabilului:
        A.
obligaţii născute din calitatea sa procesuală
        B. obligaţia de a respecta norme de conduită în instanţă - mai multe ...

   22. Ce este Bruxelles II?
Expresia "Bruxelles II" se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotarârilor judecatoreşti în materie matrimoniala (divorţ, custodie, rapire internaţionala de minori ) şi în materia responsabilitaţii parentale faţa de copiii comuni împreuna cu modificarile ulterioare şi anume:
     Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 a înlocuit vechiul Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 din 28 mai 1998. - mai multe ...

*Rugăm pe cei care au opinii diferite sau completări la cele prezentate să ni se adreseze prin E-mail. Vă mulţumim!

       

Mai mult... more...

Magyar

Portal Legislaţie

Repertoriu Legislativ

Biblioteca Juridică

Publicaţii

Monitorul Oficial

*
Curtea Constituţională
*
Parlament
Preşedintele României
Guvern


Ministerul Justiţiei


Ministerul Public


Ministerul Administraţiei şi Internelor



Poliţia Română

Consiliul Legislativ

Avocatul Poporului

Curtea de Conturi


Consiliul de mediere
Mediator



Centrul de Documentare şi Informare Publică

Instituţii
din domeniu


Institutii şi organisme
Internaţionale

Manifestări & evenimente

Adrese şi
Link-uri utile


Informaţii utile

 

Webdesigner
Daniela Bătrânu

 

© 2008 -. Toate drepturile rezervate | Termeni legali si conditii de utilizare | Politica de confidentialitate.

 


optimizare seo | consultanta it