În cazul unui diferend, o dată epuizate căile amiabile, una din soluțiile la care se poate apela, este sesizarea instanței de judecată. Oricare ar fi calitatea noastră procesuală, de pildă, reclamant, pârât, martor, etc., este recomandabil să ținem cont de câteva lucruri:

pentru început, este bine să facem o analiză „la rece” a situației create, cât mai obiectivă cu putință precum și la rolul nostru în acel caz; Este util să stabilim, cu claritate, ce ne dorim, cum este mai bine să procedăm, respectând în același timp legea dar și regulile de bună conduită. In situația în care trebuie să ne prezentăm în fața instanței, indiferent de poziția procesuală (reclamant, pârât, martor), este normal să ne gândim dacă:

a. vom consulta un avocat, căruia îi putem oferi “cazul nostru” pentru a-l reprezenta, cu profesionalism, în orice împrejurare
b. “ne vom bate singuri” cu riscul, în cazul în care nu avem pregătirea necesară, de a face inerente greșeli, cu consecințe imprevizibile.

Pentru informații suplimentare, CSM a pus la dispoziția celor interesați mai multe materiale ce pot fi găsite pe site-ul instituției
Ori de câte ori va fi vorba de instanța de judecată avem în vedere, printre altele, chestiuni precum:

  • competența instanței;
  • elementele de identificare și cele de contact, programul instanței și altele;
  • modul de formulare a cererii;
  • probele;
  • procedura judiciară;
  • taxa de timbru și timbrul judiciar;
  • drepturile și obligațiile justițiabilului;

La acestea se adaugă multe alte informații privind activitatea unei instanțe de judecată.

Întrucât în răspunsurile noastre vom folosi termeni și noțiuni specifici universului juridic, considerăm util să oferim, celor interesați, un minighid explicativ. Pentru aceasta vă punem la dispoziție următoarele instrumente

  • Glosar de termeni juridici – link intern
  • Dreptul pe înțelesul tuturor – link intern
  • Dicționare juridice online – link la pagina din site Dicționare

Lista principalelor acte normative de interes public este următoarea:

  • Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, modificată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
  • Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
  • Legea nr. 567/2004 statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
  • Legea nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate (modific. de Legea 211/2004)
  • Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii – Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
  • Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
  • Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea
  • Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare
  • Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare

Statul român este structurat potrivit principiului separației și echilibrului celor trei puteri (autorități):

  • Autoritatea legislativă, reprezentată de Parlament .
  • Autoritatea executivă, reprezentată de Președintele României, Guvern, alte instituții centrale și locale.
  • Autoritatea judecătorească este reprezentată de: Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțele judecătorești (curțile de apel, tribunalele și tribunalele specializate, judecătoriile și instanțele militare). Pe lângă tribunale funcționează Serviciul de Probațiune
  • Ministerul Public în subordinea căruia se află parchetele
  • Consiliul Superior al Magistraturii -garantul independenței justiției

Notă: cu toate că nu face parte din sistemul nostru judiciar, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), este recunoscută de statul român, iar cetățenii, se pot adresa, în anumite condiții, și acestei instanțe. Pentru o descriere mai detailată a acestui subiect vă indicăm două materiale:

  1. Ghidul CEDO 
  2. Top 50 de intrebari despre CEDO